Cauzele sociale ale depresiei și anxietății (prima parte)

Contribuie societatea în care trăim la creșterea anxietății și depresiei?

Johann Hari în cartea sa „Legături pierdute” încearcă să răspundă la această întrebare, fără a minimiza impactul altor factori, precum predispoziția genetică, istoricul de viață, traume.

Se vorbește foarte mult în ziua de azi că suntem deconectați. Dar față de ce aspecte ale vieții ne-am deconectat? Ne putem reconecta și reface aceste „legături pierdute”?

Johann Hari a descoperit șase legături pe care tindem să le pierdem: natura, oamenii, valorile importante, statutul și respectul, munca plină de sens și siguranța viitorului. Ne oferă și sugestii pentru a ne reconecta.

1.      Deconectarea de oameni.

În marile orașe s-a pierdut simțul comunității, oamenii trăiesc singuri, relațiile sunt superficiale, astfel oamenii se pot simți izolați și pot experimenta anxietate, hipervigilență, pentru că nu au la cine apela în caz de nevoie.

 Singurătatea nu înseamnă absența fizică a oamenilor, ci sentimentul că nu poți împărtăși lucrurile semnificative din viața ta cu alte persoane.

 Pandemia a condus la trecerea la modul de lucru de acasă, cursurile au trecut în online și din ce în ce mai mult interacționăm prin intermediul diverselor platforme.

 Ne reconectăm cu alți oamnei prin întâlniri față în față, prin participarea la activități comune, acordându-le timpul și atenția noastră.

Când ne întâlnim cu un prieten la cafea, ne este mai ușor să fim prezenți și să ne conectăm cu el. Mirosul cafelei, parfumul, senzația de căldură a ceștii, gustul cafelei, vocea interlocutorului, muzica de fundal, imaginile din cafenea, conduc la o experiență completă prin intermediul simțurilor. O astfel de întâlnire ne va rămâne mult timp în memorie, comparativ cu un meeting prin intermediul unei platforme.

 2.      Deconectarea de natura.

Natura ne relaxează, calmează sistemul nervos, activează sistemul parasimpatic, reducând nivelul de anxietate. Sunt foarte multe studii care confirmă toate aceste efecte.

Un studiu realizat în Norvegia privind efectele utilizării horticulturii ca terapie pentru persoanele cu depresie a indicat reducerea scorurilor înregistrate de participanți pe scala de măsurare a depresiei cu 4,5 puncte.

Când locuim în orașe avem mai puține opțiuni de a ne conecta cu natura: plimbări în parc sau în preajma lacurilor, ieșiri de weekend. Putem aduce natura în casele noastre, în funcție de spațiu avut la dispoziție, prin plante de apartament, o mică oază pe balcon sau grădini exterioare, pentru cei care locuiesc la curte.

Efectul pozitiv al plimbărilor în natură este evident pentru fiecare din noi. De multe ori însă, în agitația vieții de zi cu zi, uităm să alocăm timp pentru reconectare.

3.      Deconectarea de o muncă plină de sens

Când deținem un control redus asupra activității desfășurate la locul de muncă, putem experimenta nivel ridicat de stres și simptome depresive.

În schimb, dacă munca noastră este apreciată, suntem recompensați financiar, simțim că munca noastră este utilă, contează, viața este plină, are sens, ceea ce se reflectă și asupra vieții private.

Reconectarea cu munca plină de sens nu este așa ușor la îndemână. Schimbarea profesională poate fi un proces îndelungat, necesitând resurse financiare, timp, energie. Poate fi o soluție pentru unele persoane, dar nu pentru toți. Putem să alocăm din timpul liber pentru diverse hobby-uri, pe care, să încercăm să le transformăm în timp în surse suplimentare de venit.

Dacă motivele financiare nu ne permit să renunțăm la job, dar simțim că munca noastră nu este utilă și ne dorim să aducem o contribuție mai mare în societate, ne putem implica în diverse proiecte de voluntariat. Sunt foarte multe opțiuni de voluntariat în funcție de domeniile de interes, abilitățile și resursele de care dispunem.

Pentru ca articolul să nu fie prea lung, l-am împărțit în două. Revin cu pierderea legăturilor cu valorile importante, cu statutul și cu siguranța viitorului.